Lacăt - Obiect comun în Evul Mediu pentru securitatea generală a proprietăților valoroase, a lăzilor, cuferelor, uşilor, porților, etc. Confecționat din fier, alcătuit din corp compact, prevăzut cu mecanism intern de blocare acționat prin cheie. Partea superioară este dotată cu un braț (toartă / arc de prindere, boltă culisantă) destinat fixării pe lanț, zăvor sau inel metalic. Toarta e turnată în formă cilindrică cu GR - 1,0 cm. Brațul este de imobil, bloca. Partea aversă conține 5 nituri cu D - 0,3 cm., unul lipsește, posibil din cauza coroziunii. Pe partea versală sunt sunt 7 nituri, cu aceleași dimensiuni. Decorul lipsește.