Obiectul reprezintă portretul voievodului Țării Moldovei, Ioan Vodă cel Viteaz (1572–1574). Bust. Fața este ovală, iar capul și privirea sunt orientate spre dreapta. Sprâncenele sunt încruntate, nasul este drept și ascuțit, iar fața este încadrată de barbă. Capul este acoperit cu o cușmă din blană de miel, împodobită cu trei pene în partea superioară: una orientată în sus, iar celelalte două în lateral. Pe umeri poartă o haină groasă, prinsă pe piept cu o agrafă de formă dreptunghiulară. Cromatică: bronz galben-verzui și lac transparent. Istorie: Piesa a fost confecționată la comanda directorului muzeului, Alexei Pecerski. Ioan Vodă, cunoscut și sub numele de Ioan Vodă Armeanul (n. 1521 – d. 1574), a fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. În unele surse este prezentat ca fiu al lui Ștefăniță Vodă și strănepot al lui Ștefan cel Mare. Numele voievodului este legat de bătălia de la Iezerul Cahulului, desfășurată la 10 iunie 1574, în care oastea moldo-cazacă a fost înfrântă de armata turco-tătară. Bătălia de la Iezerul Cahulului a avut loc în contextul mazilirii domnului, la insistențele domnului Țării Românești, Alexandru al II-lea Mircea (1568–1577), pe lângă autoritățile otomane, pentru numirea în scaunul Moldovei a fratelui său, Petru Șchiopul (1574–1579, 1582–1591). La înfrângerea lui Ioan Vodă au contribuit și trădările unei părți a boierimii moldovenești, în frunte cu Ieremia Golia, supranumit „Golia Ticălosul”.