Botă – vas din doage de lemn, strânse cu două cercuri metalice, înfundat la ambele capete. Fundurile sunt de formă ovală, iar capacul superior este prevăzut cu două orificii: unul pentru umplerea vasului și celălalt pentru consumul apei. În partea posterioară, una dintre doage este prelungită, formând o toartă prevăzută cu două orificii, care permiteau suspendarea botei într-un cuier sau într-o creangă ori purtarea acesteia în spate, cu ajutorul unei curele sau frânghii. Piesa era utilizată pentru păstrarea și transportul apei la câmp, în timpul lucrărilor agricole.
Istoric: Piesa a aparținut Ioanei Țîu (1934–1992), locuitoare a satului Colibași.
| Deținător |
MTCA - Muzeul Tinutului Cahul |
| Datare |
Prima jumătate a secolului 20 |
| Autor/Meșter |
Necunoscut |
| Numărul de registru |
PMC-1113 |
| Tehnică |
Șlefuire, tăiere, asamblare |
| Domeniu |
ETN - Etnografie |
| Înalțimea (Cm) |
39 |
| Diametru gurii (Cm) |
24 |
| Diametrul bazei (Cm) |
29 |