Cântar – instrument mecanic utilizat la determinarea masei diferitelor produse și mărfuri. Obiectul este alcătuit dintr-o pârghie metalică lungă și subțire, dispusă orizontal, prevăzută cu gradații pentru citirea masei. Brațul este mai robust în zona punctului de sprijin și se îngustează spre extremitatea opusă. În partea superioară se află un cârlig metalic destinat suspendării cântarului de un suport fix. Sub braț este dispus un al doilea cârlig, de care se suspenda obiectul sau recipientul cu produsele ce urmau a fi cântărite. În partea inferioară se află un inel de prindere, cu acul indicator, de care trebuia să die atârnat un taler (de la care s-a păstrat doar unul din cele trei lanțuri). Alături este al doilea cârlig. Cântarul era prevăzut inițial cu o greutate mobilă (alergător), piesă care se deplasa de-a lungul brațului gradat pentru realizarea echilibrului și determinarea masei obiectului cântărit. Greutatea mobilă lipsește. Cântarul funcționează pe principiul pârghiei cu brațe inegale. Produsul sau obiectul destinat cântăririi era suspendat de cârligul de sarcină, iar greutatea mobilă era deplasată de-a lungul brațului gradat până la obținerea echilibrului. Poziția acesteia pe scala gradată permitea determinarea masei obiectului cântărit.