Ciocan de lemn (mai), unealtă meșteșugărească tradițională, utilizată în tâmplărie, dulgherie și dogărie pentru aplicarea loviturilor asupra dălților, cuielor sau pieselor din lemn, fără deteriorarea suprafeței acestora. În gospodăria tradițională, unealta era utilizată și la baterea tablei pentru confecționarea sau repararea stupurilor. Obiectul are o formă geometrică, robustă și simplă, specifică uneltelor utilitare confecționate manual. Este alcătuit din cap masiv, de formă dreptunghiulară, și coadă lungă, ușor aplatizată.
Cromatica: maro-brună, mată, cu nuanțe pământii.
Starea de conservare: obiectul prezintă semne evidente de vechime și utilizare îndelungată. Suprafața lemnului este aspră și uscată, cu mici zgârieturi, pete de murdărie acumulate în timp și ușoare imperfecțiuni structurale.
| Deținător |
MTCA - Muzeul Tinutului Cahul |
| Datare |
Prima jumătate a secolului 20 |
| Autor/Meșter |
Necunoscut |
| Numărul de registru |
PMC-1266 |
| Tehnică |
Tăierea, fasonarea, dăltuirea manuală, strunjirea, asamblarea |
| Domeniu |
ETN - Etnografie |
| Lungimea (Cm) |
46 |
| Dimensiuni (suplimentare) |
Capul: L: 13,5 cm, LA: 4,8, Î: 5,5 cm; Suprafața de lovire: 5,3 cm × 4,8 cm; Ochiul: D: 2 cm |