Cociorvă (vătrai, jeruitor, piscălău) – unealtă casnică din lemn, asemănătoare unei sape, alcătuită dintr-o placă de lemn în formă de semicerc, ușor ascuțită în partea inferioară, fixată la capătul unui mâner lung din lemn de cireș. Pentru o prindere mai sigură, placa este consolidată cu mai multe cuie. Piesa era utilizată în gospodăria tradițională la tragerea și împrăștierea jarului din cuptorul țărănesc, precum și la manevrarea pâinii și a tăvilor în timpul coacerii. Istoric: Piesa provine din gospodăria familiei Cebotariov din satul Zârnești. În gospodăria tradițională, cociorva era o unealtă indispensabilă în procesul de coacere a pâinii. După frământarea și dospirea aluatului în covata de lemn, focul era aprins în cuptor, iar când lemnele se transformau în jar, acesta era tras spre gura cuptorului cu ajutorul cociorvei. Gradul de încingere al cuptorului era verificat atât prin observarea scânteilor sărite de pe cărămizile vetrei în timpul folosirii cociorvei, cât și prin aruncarea unei mâini de făină pe vatră. Dacă făina se aprindea imediat, cuptorul era prea încins; dacă se rumenea lent, temperatura era potrivită pentru introducerea pâinii la copt.