Icoană din lemn, de formă dreptunghiulară, pictată manual în tehnica tempera. Iisus este redat ca un tânăr cu părul și barba castanii, modelate în șuvițe subțiri. Părul, redat până la umeri, este buclat. Este înveșmântat cu tradiționalul chiton roșu și himation albastru-verzui. Cutele veșmintelor sunt subliniate cu nuanțe mai închise ale aceleiași culori, pentru a sugera volumul corpului. Figura sa monumentală, redată frontal, degajă forță și exprimă o atitudine concentrată. Iisus binecuvântează cu mâna dreaptă, iar cu stânga sprijină crucea și globul puterii, redat în culoare verde. În jurul capului, Iisus are o aureolă cu raze. Însemnele nominative sunt amplasate în stânga și în dreapta capului și sunt scrise cu caractere chirilice: [IИС] (Iisus) și [ХРС] (Hristos). În aureola Mântuitorului, în jurul capului Său, se observă trei litere grecești dispuse în semnul Sfintei Cruci. În partea dreaptă se află litera [Ο] (omicron), deasupra capului este litera [Ω] (omega), iar în stânga Mântuitorului se află litera [Ν] (ni). Aceste litere formează expresia „ὁ ὤν”, întâlnită în textul grecesc al Vechiului Testament, în Cartea Ieșirii, capitolul 3, versetul 14. Expresia se traduce prin „Cel ce este”. Pictorii au așezat aceste litere în interiorul aureolei ca mijloc de mărturisire a dumnezeirii lui Hristos. Cromatica dominantă este alcătuită din roșu, verde și siena, pe un fond auriu. Piesa face parte dintr-o icoană ferecată, însă ferecătura lipsește.