Samovar Șemarin – piesă rusească din alamă, de formă cilindrică, asemănătoare unui borcan, realizată în celebra manufactură a familiei Șemarin din Tula, oraș considerat patria samovarelor.
Samovarul este alcătuit dintr-un postament cu patru piciorușe, cenușar, corpul propriu-zis cu tub central pentru introducerea cărbunilor aprinși, două anse laterale (din metal și lemn vopsit în negru) fixate cu nituri, robinet cu cheiță rotativă, capac prevăzut cu orificii pentru „cucuie” vaporizatoare (unul lipsește), inhalator și pâlnie-suport pentru așezarea ceainicului.
Pe suprafața piesei sunt imprimate inscripții în limba rusă, stema Imperiului Rus și imagini ale medaliilor obținute de fabrica Șemarin la expozițiile și târgurile producătorilor ruși.
Inscripții:
• Pe capac: [Тула] (Tula); [Торговый Домъ Бр. Шемариныхъ] – Casa Comercială a Fraților Șemarin.
• Pe corpul vasului: [Поставщикъ Двора Его Величества Шаха Персидского] – Furnizor al Curții Majestății Sale Șahul Persiei.
Samovarul (din rusă самовар – „care fierbe singur”, cu originea termenului în persană samāvar și turcă semaver) este un vas metalic prevăzut cu un sistem propriu de încălzire, destinat fierberii apei pentru prepararea ceaiului. Utilizat tradițional în Rusia și în regiunile învecinate, samovarul s-a răspândit și în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, precum și în Orientul Mijlociu și regiunea Cașmir, devenind un simbol al ospitalității și al culturii ceaiului.
| Deținător |
MTCA - Muzeul Tinutului Cahul |
| Datare |
Sfârșit a secolului 19 - Început a secolului 20 |
| Autor/Meșter |
Imperiul Rus, or. Tula, Manufactura fraților Șemarin |
| Numărul de registru |
PMC-1147 |
| Tehnică |
Turnare, perforare, gravare |
| Domeniu |
ETN - Etnografie |
| Lățime (Cm) |
34 |
| Înalțimea (Cm) |
46 |
| Diametru (Cm) |
24 |