Tiugă (tivdă) – recipient tradițional, confecționat din fructul maturat și uscat al tivdei (tărtăcuței), utilizat pentru păstrarea și transportarea lichidelor (apă, țuică, vin) în timpul lucrului la câmp. Forma este alungită, cu corpul ușor voluminos și îngustat treptat la un capăt. În partea superioară, gâtul se termină cu un orificiu, utilizat pentru introducerea și turnarea lichidului. Suprafața este mată și păstrează neregularitățile naturale ale cojii. Prezintă pete și variații cromatice specifice materialului, precum și urme de uzură rezultate în urma procesului de uscare și a utilizării. Cromatica: nuanțe naturale de crem-gălbui și bej, cu pete și variații de ton. Informații istorico-etnografice: tiuga (tivda) este o tărtăcuță care, după maturare, uscare și golirea de pulpă și semințe, putea fi transformată într-un recipient pentru lichide. În unele zone, asemenea recipiente erau utilizate și pentru scoaterea și turnarea vinului sau a țuicii din butoi, fiind întâlnite și sub denumirea de „tâlv”.