Cu prilejul împlinirii a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, Muzeul Național al Țăranului Român din București, în colaborare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a vernisat, astăzi,  expoziția „Scoarțe românești din patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român”.

La eveniment a participat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, Ovidiu Naftanaila, însărcinat cu afaceri al Ambasadei României în RM, alți oficiali, alături de un public numeros.

Sergiu Prodan a felicitat organizatorii pentru că au reușit să aducă la Chișinău și să etaleze cele câteva zeci de scoarțe din toate provinciile românești și a îndemnat publicul să viziteze expoziția, să cunoască „poveștile spuse, nespuse, dar țesute cu migală de meșteșugărițele de peste Prut”. Ministrul a amintit faptul că scoarța, ca  element al culturii tradiționale românești, a fost înscrisă la 1 decembrie 2016 în Lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, în urma nominalizării în comun de către România și Republica Moldova.



„Avem scoarțe din secolul 19, reprezintă practic epoca de aur a scoarței românești, au fost colorate cu culori obținute din plante. Avem multe din Oltenia, care sunt foarte valoroase, sunt adevărate grădini cu flori”, prezintă exponatele Ion Blăjan, șef de secție la Muzeul Țăranului Român din București.

„Este o horă a covoarelor, a scoarțelor și este dedicată celor 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, dar și celor 135 de ani de la fondarea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală”, a remarcat directorul instituției, Petru Vicol, invitând publicul să descopere valoarea scoarțelor tradiționale, „ca să perpetuăm valorificarea meșteșugului de țesere a covorului românesc, ca parte a patrimoniului universal.”
În cadrul expoziției, vizitatorii pot admira scoarțe tradiționale românești de mare valoare, ce datează din a doua jumătate a sec. XIX şi fac parte din  patrimoniul Muzeului Național al Țăranului Român din București.
Piesele expuse prezintă diverse tipuri de covoare reprezentative pentru tradiția românească. Aceste lucrări de artă populară valorifică un tezaur bogat de principii artistice și motive ornamentale. Cele mai răspândite motive ţesute în lână sunt cele vegetale şi geometrice, reprezentări ale păsărilor, omului, uneltelor de muncă.

Dintre motivele vegetale, cele mai frecvent utilizate sunt: pomul vieţii, motivele florale stilizate, încadrate în diferite compoziții. Mai puțin sunt țesute motivele antropomorfe, avimorfe, zoomorfe și ihtiomorfe, aduse până la desăvârșire de către geniul popular.