Telefon cu baterie locală și apel de inductor, încorporat într-o cutie dreptunghiulară din bachelită de culoare maro, cu capac care se închide cu lacăt. În interior, partea superioară conține microreceptorul din ebonită neagră cu cârlig la receptor, câteva butoane pentru convorbire și borne de linie, cleme; în cutie – inductorul, bateria și alte componente. Microreceptorul este legat la aparat printr-un cordon de cauciuc. Sub capac sunt fixate două plăci de metal cu instrucțiunea de utilizare și schema telefonului; pe capac – o placă pentru notițe. Cutia are pe lateral dreapta manivela de acționare a inductorului, iar în ambele părți – cleme pentru fixarea curelei de transportare. Fără curea. A fost elaborat în baza telefonului german de companie „FF-33”. Este produs în carcasă de bachelită din anul 1947. A fost în dotarea armatei sovietice. Aparatul poate fi conectat atât la linia telefonică cu două fire, cât și la cea cu un fir. Raza de acțiune prin cablu era de până la 25 km, iar pe linie aeriană -de până la 25 km.