Monedă moldovenească, anepigrafă (fără text). Av: Cap de bour cu coarnele convergente, însoțit de o stea cu cinci raze între coarne, o roză cu șase petale în partea dreaptă și o semilună conturnată în partea stângă – stema Moldovei. Rv: Stema: scut despicat – în primul cartier trei fascii, iar în al doilea cinci flori de crin dispuse 2-2-1; suprapus pe scut se află capul de bour cu coarnele convergente, având în dreapta roza și în stânga semiluna (ilizibil). Istorie: Alexandru cel Bun a fost fiul cel mare al lui Roman I Mușat, voievod al Moldovei între anii 1391–1394, și al Anastasiei Mușat. La 23 aprilie 1400 a devenit domnul Moldovei, succedându-i la tron lui Iuga (1399–1400). În perioada domniei lui Alexandru cel Bun a fost bătută o cantitate apreciabilă de monedă și, implicit, a existat o intensă circulație monetară. În acea perioadă, pentru tranzacțiile mai importante se utilizau monede străine din aur (florini genovezi și ungurești) și din argint (groși polonezi, groși de Boemia, groși de Praga). Monedele moldovenești oficiale erau emise din argint: dubli groși (19–23 mm, 1,1–1,8 g), groși (17–18 mm, 0,75–1,8 g) și jumătăți de gros (12–14 mm, 0,3–0,56 g). Totodată, a fost bătută o cantitate mare de monedă din aramă argintată, care avea o valoare redusă și nu era atractivă pentru tezaurizare.