Fus pentru tors lînă lucrat manual ce are forma unei vergele, bombat la mijloc, alungit la unul dintre capete (pentru a putea fi prins cu ușurință, cu vârful degetelor și învârtit), iar la celălalt capăt, mai îngroșat, în formă de con, care are rolul de a ține și de a direcționa firele. Fusul este cel mai comun instrument utilizat în procesul filării fibrelor. Există mai multe tehnici de a toarce cu ajutorul fusului: torsul realizate prin rotirea fusului în mână și torsul cu fusul sprijinit. Fusul este răsucit cu mâna pentru a înfășura firul tras din caierul legat de furcă. Când fusul este plin, firul se deapănă pe diverse alte suporturi sau se face ghem și procesul se reia.
Deținător |
MIESM - Muzeul de Istorie și Etnografie Slobozia Mare |
Datare |
1965 - 1975 |
Autor/Meșter |
Necunoscut |
Loc descoperire |
Republica Moldova,r. Cahul, s. Slobozia Mare |
Sit arheologic, Zonă etnografică |
Zona de Sud a Republicii Moldova |
Numărul de registru |
PMC-9406-9409 |
Proveniență |
URSS, judetul Reni, s. Slobozia Mare |
Tehnică |
prelucrare lemn |
Domeniu |
ETN - Etnografie |
Categorie |
Ocupaţii (unelte, ustensile, instalaţii) |
Lungimea (Cm) |
37 |
Diametru (Cm) |
2,5 |