Cuțit de tip oriental/ otoman, din fier, cu lama încovoiată, cu tăiș unic pe partea concavă. Lățimea lamei 1,4-1,7 cm. Mâner - neconservat / posibil lemn sau os (nedocumentat). Forjare manuală; lamă obținută prin batere și ascuțire; fixare prin tang (coadă de prindere), cu tang îndoit terminal pentru fixarea mânerului. Vârful este ascuțit, adaptat atât pentru tăiere, cât și pentru înțepare. Lama prezintă secțiune relativ subțire, fără nervură vizibila. Tangul (coada) este drept și îngust, destinat montării unui mâner organic, astăzi pierdut. Suprafața metalului prezinta urme de coroziune activă și pasiva, specifice îngropării îndelungate.