Icoană realizată în tehnică tempera, încadrată într-o ramă din lemn vopsită, cu patină accentuată. Compoziția este bifacială (dublă reprezentare), ilustrând doi sfinți militari redați frontal, în picioare, fiecare cu nimb în jurul capului. Cei doi sfinți sunt reprezentați în veșminte militare: platoșă, tunică scurtă, mantie drapată și încălțăminte specifică, sugerând statutul lor de martiri războinici. În mâini țin lănci și ramuri de palmier, simboluri tradiționale ale martiriului și biruinței spirituale. Expresia chipurilor este solemnă și calmă, conform canoanelor iconografice ortodoxe. Fundalul este simplu, neutru, punând în evidență figurile sacre, iar la partea superioară se pot distinge inscripții cu numele sfinților, realizate în alfabet chirilic, astăzi parțial estompate. În partea stângă inferioară apare o inscripție datată (1870), care indică anul realizării icoanei sau al restaurării acesteia. Suprafața picturală prezintă fisuri, exfolieri și uzură, semne ale vechimii și utilizării îndelungate în context religios. Cromatica este dominată de tonuri calde de brun, ocru, roșu și verde, caracteristice iconografiei din secolul al XIX-lea din spațiul est-european.