Este un roman fantastic plin de umor în unele secvențe, în altele tragic și feroce, uneori luminos, ca o pictură de Chagall, ceea ce predomină în această poveste este figura teribilei singurătăți în care se află spiritul uman lipsit de iubire. Pe coperta anterioară de culoare roșu și verde sunt scrise cu culoare albă și neagră autorul și titlul, pe mijloc este reprodus un desen in culoarea verde închis și verde deschis. Coperta posterioară este de culoare albă și în partea de sus este scris referințe de Dan C.Mihăilescu, Pedro Gandolfo. Pe mijloc este pus portretul autoarei in culorile bej și gri.