Scrisoarea Doamnei Zabolotnaea N.T reprezintă o dovadă emoționantă de repect față de memoria Maiorului de gardă Gavriil Fomici Sanduliak ,subliniind durerea persistentă a familiei chiar și dupa 17 ani de la perderea sa .Doamna Zabolotnaea urmărește rectificarea identității eroului în documentele oficiale ale Muzeului Soroca,dorind ca numele său adevărat să fie păstrat corect pentru posteritate.În scrisoare se menționează că familia a fost forțată să abandoneze toate bunurile în Jitomir din cauza bombardamentelor ,refugiindu-se până la eliberarea Moldovei în 1944.Singurele legături rămase cu trecutul sunt câteva fotografii și un articol de ziar care atestă activitatea militară și devotamentul lui Gavriil Fomici.