Meșteșug folosit la călcarea hainelor, încălzit cu cărbuni, cunoscut și ca fier de călcat cu jar. Acest tip de fier de călcat era folosit înainte de apariția electricității. Interiorul se umplea cu jar, iar căldura astfel generată ajuta la netezirea hainelor. Partea superioară are o balama și un mâner sculptat, cu o figurină decorativă în formă de cocoș (motiv popular în multe culturi). Pe partea frontală se observă guri de ventilație arcuite, ce permiteau circulația aerului pentru menținerea jarului aprins în interior. Capacul se deschidea, iar în interior se puneau cărbuni încinși. Fierul radia căldură de jos în sus și era folosit pentru netezirea hainelor. Utilizare: Se ținea de mânerul din partea superioară, care era uneori detașabil sau din lemn pentru a nu se încinge.