Menghină – unealtă de fierărie, destinată fixării și imobilizării pieselor în timpul prelucrării prin forjare, lovire sau alte operații mecanice. Piesa este montată direct pe un butuc masiv din lemn și este confecționată din metal.
Menghina este alcătuită din două fălci, una fixă și una mobilă. Falca mobilă se deplasează prin intermediul unui șurub de strângere, acționat manual cu ajutorul unei manivele, permițând apropierea și depărtarea fălcilor și fixarea piesei prelucrate între acestea. Falca fixă face corp comun cu structura principală a menghinei și cu sistemul de montare pe butuc.
Sub fălci, menghina este susținută de o structură metalică masivă, asemănătoare unui manșon sau unei carcase, care înconjoară parțial butucul și contribuie la distribuirea solicitărilor mecanice și a șocurilor produse în timpul utilizării.
Butucul este realizat dintr-un trunchi de copac masiv, foarte vechi și puternic uzat. Lemnul prezintă crăpături adânci. În partea superioară este consolidat cu cercuri metalice, destinate limitării despicării lemnului în timpul utilizării.
Starea de conservare: metalul prezintă oxidare și rugină; butucul din lemn este puternic uzat, cu fisuri și crăpături profunde.
| Deținător |
MTCA - Muzeul Tinutului Cahul |
| Datare |
sec. 20 |
| Autor/Meșter |
Necunoscut |
| Numărul de registru |
PMC-1280 |
| Tehnică |
Batere, forjare, turnare |
| Domeniu |
ETN - Etnografie |
| Lățime (Cm) |
44,5 |
| Înalțimea (Cm) |
87 |