Ploscă din lemn, cu corp rotunjit și turtit lateral, prevăzută cu bază plată și gât scurt cu dop. Suprafața este finisată prin lăcuire și decorată prin sculptură în relief cu motive geometrice și florale. În zona centrală este redat un motiv stelar înconjurat de ornamente în formă de romburi, dispuse circular. Luciul obținut prin lăcuire pune în valoare textura naturală a lemnului și detaliile ornamentale. Recipient utilizat pentru păstrarea și transportul băuturilor (apă, vin, rachiu) în contexte de muncă sau la evenimente tradiționale. Pe lângă rolul practic, plosca avea și o funcție simbolică, fiind asociată ospitalității, prieteniei și ceremonialurilor festive. Decorul sculptat reflectă gustul estetic al meșterului popular și legătura cu motivele tradiționale.