Pictura pe pînză prezintă o scenă rurală din zona Olteniei, România, avînd în prim plan o femeie și o fîntînă tradițională.. În partea dreaptă a picturii este femeia îmbrăcată în port popular, avînd o maramă culoarea vaniliei ce îi acoperă capul, fiind lăsat un capăt pe spate și al doilea capăt al maramei în partea din față. Deasemenea poartă o ie (cămașă tradițională) de culoare albă cu ornamente tradiționale de culoare roșie și puțin negru, o fustă albă și lungă căreia i se vede doar margina de jos brodată cu puține ornamente de culoare roșie și deasupra acesteia poartă o fustă roșie cu motive tradiționale de culoare neagră. Poziția corpului este puțin întoarsă spre stînga, iar privirea îi este îndreptată ușor lateral. Femeia ține în mîna stîngă o furcă cu lînă din care toarce firul de ață cu fusul pe care îl ține în mîna dreaptă. Expresia feței sale este calmă și senină. Lîngă femeie ste o fîntînă rustică , construită din lemn, avînd și acoperiș, ce are un sistem de scoatere a apei cu o roată mare, vizibilă în plan central. Roata are spițe proeminente, iar baza fîntînii (gura) este realizată din pietre. în partea stîngă, în spatele fîntînii se zărește o construcție rustică din lemn, cu acoperișul în pantă. Peisajul este completat de iarba urcată, semn ca este toamnă tîrzie, moent cînd femeile încep a se ocupa cu lucrul manual ( a toarce, a țese, a împleti, a croșeta, a coase). Lucrarea are un aer tradițional, evocînd viața la țară de altădată., portul popula, îndeletnicirile și stilul caselor de odinioară.