Două pânze late formează fața și spatele cămășii, fiind suplimentate în lățime cu câte doi clini laterali. Mâneca are altiță croită și cusută aparte apoi prinsă de încreț și de verticala pânzelor cu cheițe colorate, iar jos se termină cu creți și brățară lată brodată. Motivul dominant al cămășii este cârcelul încadrat în diferite motive și grupuri ornamentale. În altiță două registre se repetă. Un șir de „S”-uri orientate pe orizontală formează registrele 1 și 3. Doi cârcei afrontați, înscriși în o formă triunghiulară, cu un romb jos, formează registrele 2 și 4. Scrânciobelul este cusut la fir, iar prin culori se accentuează șirul zigzagat de romburi. Încrețul este semifuncțional și are ca decor romburile mari. Un șir de cârcei marchează partea lui de jos. Râurile mânecii constau din reperarea succesivă a aceluiași motiv: doi cârcei adosați, care imaginează și o floare. Câteva rânduri de creți anticipează brățara lată, lucrată bogat în tehnica brăduțul, având în centru motivul frunzei de vie cu cârcei, brodat în cruciulițe de ambele părți ale liniei frânte. Pieptul este împodobit cu un medalion hexagonal (cu păianjenul înscris în romb), repetat de 5 ori pe verticală de ambele părți ale deschizăturii din față. Două râuri se repetă pe spatele cămășii. Culori: alb, vișiniu, oranj, verde nucăriu.